BISERICA
Parohie: categoria II rural – 268 familii
Biserica 1:
Data ridicării: 1905 – 1910
Data târnosirii: 1910
Pictura: se pictează câÅ£iva sfinÅ£i de către pictorul Pavlu în două etape: 1909 – 1910 ÅŸi 1916 – 1918, în timp pictura degradându-se profund
Renovarea picturii: 1988 – 1992 se pictează din nou biserica în tehnica fresca de pictorii Petru ÅŸi Ionel PaÅŸcu din Brusturoasa, Bacău
ReparaÅ£ii capitale: 1924, 1951, 1988 - 1992  

Vizite arhiereÅŸti:
- 1993 – P.S. Eftimie
- 2005 – P.S. Ioachim Băcăuanul

PREOT SLUJITOR     
Preot paroh: Gheorghe Paşcu, născut 01.02.1959
Studii:
- Seminarul Teologic Mănăstirea Neamţ, promoţia 1981
- Facultatea de Teologie „Andrei Åžaguna” Sibiu, promoÅ£ia 1986
Studii postuniversitare:
Anul hirotoniei: 1987, 25 ianuarie, pe seama Parohiei Agăş
Anul hirotesiei: 1993, 9 iulie – iconom stavrofor
Parohii păstorite: 1987 – prezent Parohia Agăş
Starea civilă: căsătorit, 2 copii
Telefon: 0234382090, 0726319693

Comuna Agăş este situată în partea de vest a judeÅ£ului Bacău, în zona de munte, pe Valea TrotuÅŸului, aÅŸezată pe cursul superior al acestuia, între munÅ£ii Ciucului ÅŸi munÅ£ii Tarcăului, la o distanţă de 80 km faţă de municipiul Bacău. Comuna Agăş are un numar de 8 sate componente: Agăş, Cotumba, Beleghet, DiaconeÅŸti, Preluci, Goioasa, CoÅŸnea ÅŸi SulÅ£a. Majoritatea suprafeÅ£elor sunt deluroase, acoperite cu păduri în proporÅ£ie de peste 50%, iar diferenÅ£a este reprezentată de pajiÅŸti naturale, numai o mică parte este suprafaţă plană, care se pretează culturilor agricole.

Comuna Agăş este străbătută de DN 12 pe o distanţă de 15 km. S-au înregistrat inundaÅ£ii în anul 2005 si 2006, la începutul lunilor iulie È™i august, când pârâul Agăş È™i Seaca au ieÅŸit din matcă ÅŸi au inundat o parte a satului Agăş, ajungând în ÅŸosea unde au fost inundate curÅ£ile locuitorilor pe o distanţă de aproximativ 2 km. În anul 1991 au fost inundaÅ£ii în satele Goioasa ÅŸi SulÅ£a, provocate de pâraiele GrohotiÅŸ ÅŸi SulÅ£a. IniÅ£ial, comuna Agăş a fost sat component al comunei Brusturoasa, devenind comună de sine stătătoare în anul 1893. Actuala comună Agăş cuprinde ÅŸi fosta comună Goioasa, care a fost înfiinÅ£ată în 1923 ÅŸi alipită comunei Agăş în 1968, după noua împărÅ£ire administrativ-teritorială. Tot în anul 1968 a fost alipit ÅŸi satul CoÅŸnea, care a aparÅ£inut comunei Frumoasa din judeÅ£ul Harghita.

Cea mai veche consemnare din această zonă s-a făcut în anul 1757, martie, 25, despre Schitul Cotumba, când stareÅ£ul mănăstirii, Pahomie, a scris un zapis de mână, pentru vânzarea a 55 de prăjini, curătură de arat. Prin cartea de danie din 20 iulie 1770,  Andrei ÅŸi Toader Neculai dau schitului Cotumba partea lor din moÅŸia Surdu (actualmente satul HangăneÅŸti, comuna Brusturoasa).

Ţăranii din această zonă au participat la luptele din cele două războie mondiale. Mărturie despre acest lucru, stau monumentele ridicate la CuchiniÅŸ, Brusturoasa, monument ridicat în cinstea celor căzuÅ£i în Primul Război Mondial, în imediata apropiere a Cetăţii de graniţă, construită de Gheorghe Rakoczi al II-lea. Între localităţile GhimeÅŸ ÅŸi Palanca se află mormântul lui Emil Rebreanu, fratele autorului romanului Pădurea SpânzuraÅ£ilor. La biserica Agăş se află un monument ridicat în cinstea eroilor căzuÅ£i în Al Doilea Război Mondial. Cetăţenii din zonă au luptat împotriva armatei austro-ungare, pentru apărarea libertăţii ÅŸi întregirii neamului. Comuna Agăş cuprinde următoarele parohii: Agăș, Goioasa, SulÅ£a, Cotumba, CoÅŸnea ÅŸi două mănăstiri: DiaconeÅŸti ÅŸi Cotumba.

Construirea bisericii „Sf. ÎmpăraÅ£i" din Agăş a fost începută în anul 1905 ÅŸi a fost terminată în 1910. IniÅ£iativa construirii acestui Sfânt LocaÅŸ a aparÈ›inut unui comitet compus din următorii locuitori: Pr. Gh. BânÅ£u, învăţătorul T. Dimitrescu, Pintilie Popa, Ioan MerluÅŸcă, Eugen Ghica, Dumitru Corbu, Ion Lătescu, Gh. Vendel, Dumitrache Burlac , Gh. Damian, ÅŸi alÅ£ii.

În timpul războiului din 1916-1918 biserica a fost deteriorată de către armatele inamice.
A fost renovată în anul 1924 de acelaÈ™i comitet de iniÈ›iativă, iar în anul 1951 cei ce s-au implicat activ au fost: Pr. Ioan Comanescu, Iftimie Onea, Dumitru Corbu, Dumitru Boia , Gh. Doaga, Vasile Cobuz, Costica Gherman, Profira Gh. Bantu, Simion Mazilu,  Nicolae Nicodim, È™i alÈ›ii.

Biserica este construită din cărămidă, în stil bizantin, având un plan treflat cu următoarele dimensiuni: lungime 24 m, lățime 8 m È™i înălÈ›ime 17 m. Este acoperită cu tablă, aceasta fiind vopsită cu grund È™i bronz în 1992 È™i în 2005.

CâÈ›iva SfinÈ›i au fost pictaÈ›i de către pictorul Pavlu în doua etape : 1909-1910 È™i 1916-1918, în timp pictura degradându-se profund. Arhitectul a fost I. Traienescu.

Între anii 1988-1992 biserica a fost renovată integral , interior È™i exterior, iniÈ›iator fiind preotul PaÈ™cu Gheorghe împreună cu consilierii: TicaneÈ› Gheorghe, Burlacu Simion, Corbu Dumitru, Toma Neculai, Traicu Ioan, Zafiu Mihai, Ladaru Gheorghe, Pădureanu Ioan È™i alÈ›ii. Pictura a fost realizată în tehnica fresco de pictorii Petru si Ioan PaÈ™cu. Pictura este în stil neobizantin.

În ziua de 11 iulie 1993, biserica a fost resfinÈ›ită de către vrednicul de pomenire episcop Eftimie al Romanului.

În anul 2005 biserica a fost renovată exterior È™i înlocuit gardul de lemn cu unul de fier.

Parohia are un număr de 268 de familii, mulÈ›i plecaÈ›i în străinătate la muncă, multe văduve, È™omeri, pensionari.

În incinta bisericii există o clopotniță È™i o casă praznicală construită în 1996.

Parohia are două cimitire: unul în incinta bisericii „SfinÈ›ii ÎmpăraÈ›i” È™i celălalt în satul SulÈ›a. 

În 1990 a fost ridicat un monument al eroilor.

Între ani 2005-2007 în urma inundaÈ›iilor din comuna Agăș, la iniÈ›iativa ÎnaltpreasfinÈ›itului Ioachim al Romanului È™i Bacăului È™i a ÎnaltpreasfinÈ›itului Pimen al Sucevei È™i Bucovinei, s-au pus bazele unei case sociale, cu ajutorul enoriaÈ™ilor È™i a unor sponsori din Norvegia, proiectul fiind realizat în proporÈ›ie de circa 80%. Aici se desfășoară diferite activități catehetice, filantropice È™i dezvoltarea aptitudinilor copiilor (pictură, sculptură, pirogravură, croitorie, È›esătorie, broderie, artă culinară, activități culturale, tradiÈ›ii È™i obiceiuri tradiÈ›ionale). Tot în acest aÈ™ezământ există un muzeu care conÈ›ine diferite obiecte cum ar fi: picturi, costume naÈ›ionale, È›esături, icoane pe lemn pirogravate, icoane pe sticlă È™i multe altele. Paralel cu aceasta copiii participă la diferite pelerinaje È™i excursii organizate de parohie.

În anul 1991 s-a organizat un pelerinaj cu credincioÈ™ii la mănăstirile din Moldova È™i s-a participat la canonizarea Sfântului Voievod Ștefan cel Mare.

În cadrul parohiei se organizează activități filantropice cu ocazia hramului bisericii, a praznicelor împărăteÈ™ti È™i de câte ori este posibilitatea.

Parohia nu a primit terenul arabil, acesta fiind in posesia diferiÈ›ilor enoriaÈ™i (aproximativ 10 ha. teren arabil È™i fânaÈ›).

Primul preot al acestei biserici a fost pr. Gheorghe BînÅ£u, urmat de pr. Ioan Comãnescu, iar din 1987 până în prezent, parohia este păstorită de pr. PaÅŸcu Gheorghe.

Biserica a avut și filie la Sulţa, aceasta fiind și o biserică de cimitir, iar din 1995, biserica Sulţa a devenit parohie.